logo

Select Sidearea

Populate the sidearea with useful widgets. It’s simple to add images, categories, latest post, social media icon links, tag clouds, and more.
hello@youremail.com
+1234567890

Ghidul pacientului cu keratoconus

Ghidul pacientului cu keratoconus

Ghidul pacientului cu keratoconus

  • Introducere
  • Transplantul de cornee
  • Evolutivitatea keratoconusului. Crosslinking
  • Metode de îmbunătăţire a vederii. Oferta Ophtamax

Dacă sunteţi un pacient cu keratoconus şi doriţi să aflaţi mai multe despre strategia tratamentului acestei maladii dar în termeni cât mai simpli, atunci acest text vă poate fi util.

Principiul pe care se bazează această strategie este că trebuie evitată cât mai mult posibil transplantarea de cornee şi că, ţinând cont că cei mai multi pacienţi sunt tineri şi activi profesional, trebuie căutate soluţii auxiliare care să le asigure o stabilizare a evoluţiei şi o vedere cât mai bună.

De cele mai multe ori un pacient cu keratoconus este diagnosticat după ce a încercat multiple perechi de ochelari care nu l-au ajutat şi a ajuns la un oftalmolog suficient de isteţ ca să bănuiasca aceasta maladie şi să-i recomande o topografie corneeana; o alta modalitate este ca pacientul să fi încercat să facă chirurgie refractivă laser şi cum keratoconusul este o contraindicaţie majoră, medicii implicaţi în acest tip de chirurgie îl caută cu mare grijă.

Cu siguranţă, după diagnosticul de keratoconus, cea mai terorizantă expresie pe care pacientul o aude este ‘transplantul de cornee’.

Transplantul de cornee

Vom începe prin a aborda acest tratament extrem.

Mai întâi trebuie să ştiţi că din toate cazurile de keratoconus numai 10-15% vor avea cu adevarat indicaţie de transplant de cornee.
Vi s-a spus poate că există o subţiere a corneei şi există riscul de perforaţie; este adevarat, dar riscul de perforaţie este extrem de mic (Prof. Busin, care făcea 250-300 de transplante pe an, a întâlnit în toată cariera sa un singur caz de perforaţie corneeană la un pacient cu keratoconus – şi acesta era un pacient cu sd. Down care îşi freca în permanenţă ochiul).
Nu veţi fi, practic, niciodată o urgenţă pentru transplant.

Apoi, nu trebuie să priviţi transplantul ca pe o soluţie salvatoare; el reprezintă înlocuirea unei probleme cu alta mai simplă.
Transplantul de cornee nu este o operaţie de cataractă la care pacientul este nevăzător şi a doua zi postoperator vede foarte bine.
Dupa tranplant, atât timp cât firele sunt pe loc (deci cam 12 luni), corneea poate fi suficient de deformată încât ochiul să nu vadă foarte bine, poate chiar nici primul rand de la optotip.
Uneori, şi după scoaterea firelor ramâne o deformarea a corneei care nu poate fi corectată cu ochelari.
După transplant, cel puţin câteva luni, dacă nu ani, va trebui să folosiţi picături cu steroizi pentru a evita un eventual rejet; acesti steroizi pot produce cataractă sau glaucom.
După scoaterea firelor, cicatricea ramâne pe viaţă mult mai fragilă decât o cornee naturală şi practic traumatisme mici pot duce la deschiderea plăgii şi, în cel mai rău caz, la pierderea ochiului.

Grefa de cornee în cazurile de keratoconus are un prognostic mult mai bun comparativ cu alte maladii dar chiar şi aşa reacţiile de rejet apar la 10-15% din cazuri iar grefonul de cele mai multe ori nu rezistă mai mult de 10-20 de ani, fiind necesară înlocuirea sa.
În plus, România este într-o situaţie extrem de proastă, nu avem o banca de cornee iar pentru un transplant în străinătate trebuie să vă gandiţi la costuri variind intre 5.000 şi 12.000 Euro.

Tipuri de transplant de cornee

Keratoplastia perforantă

Este tehnica cea mai veche şi cea mai utilizată actualmente.  Practic, se decupează un disc din corneea pacientului care se înlocuieşte cu un disc similar din corneea donatorului iar acesta se fixează cu suturi. Aceste suturi sunt menţinute în general 1 an la adult, până când se formează o cicatrice suficient de rezistentă.

Avantajele acestei tehnici sunt reprezentate de simplitatea relativă a intervenţiei, faptul că există o mare experienţă cu această tehnică şi rezultatele ei.
Ea reprezintă tehnica de bază faţă de care se evaluează toate celelalte tehnici de transplant de cornee.

Dezavantajele sunt date de fragilitatea cicatricei corneene la traume relativ mici, cantitatea mare de endoteliu înlocuit şi deci expus la riscul rejetului de cornee, astigmatismul postoperator care în 40% din cazuri depăşeşte 4 dioptrii chiar şi la cei mai buni chirurgi.

În general, aceasta este tehnica de transplant propusă de 90% din clinicile specializate in cornee.

Deep Anterior Lamellar Keratoplasty (DALK)

Este o tehnică prin care se încearcă păstrarea endoteliului corneean al pacientului.

Practic, la pacientul cu keratoconus endoteliul (cea mai profundă parte a corneei, care este şi extrem de subţire) este sănătoasă, maladia fiind localizată în stroma corneeană (stratul din mijoc al corneei).Endoteliul are un rol extrem de important prin faptul că pompează apa din cornee, menţinând-o la un grad de deshidratare care asigură transparenţa acesteia.

Celulele endoteliale nu se mai multiplică după naştere şi practic există o pierdere naturală a acestora tot timpul vieţii.
La orice reacţie de rejet, o parte din endoteliul corneean transplantat de la donator este iremediabil pierdută. Dacă se ajunge sub un anumit nivel, corneea se va îmbiba cu apă şi işi va pierde transparenţa.

Dacă se pastrează endoteliul propriu al pacientului, acesta nu va fi afectat niciodată de rejet, fiind considerat propriu de sistemul imun al pacientului şi atunci grefa va rezista mult mai bine.
Principiul acestei tehnici constă în decolarea endoteliului de stroma pacientului şi înlocuirea doar a unui disc de stroma şi epiteliu cu un disc similar de la donator fixat cu suturi.
Endoteliul propriu se reataşează cu o bulă de aer.

Dezavantajul acestei tehnici este că introduce o interfaţă între endoteliul propriu şi stroma transplantată, iar dacă aici apar opacităţi, acestea pot afecta vederea finală.
În plus, este o tehnică mult mai dificilă şi expusă la complicaţii intraoperatorii.
Astigmatismul corneean postoperator este identic ca la keratoplastia perforantă.

Tehnica Mushroom (ciupercă)

Busin a dezvoltat o tehnică numită mushoroom prin care discul înlocuit are cumva forma unei ciuperci în care zona endotelială este de aproximativ 6 mm diametru, iar discul stromal este de aproximativ 9 mm. În felul acesta, suturile se aplică pe un disc de 9 mm diametru şi astigmatismul este imbunătăţit.
Endoteliul înlocuit pe discul de 6 mm diametru reprezintă mai puţin de 25% din endoteliul propriu, deci pacientul pastrează cea mai mare parte a endoteliului, iar acesta poate migra în zona de endoteliu transplantat, dacă cumva acesta este distrus de reacţiile imune. Interfaţa dintre cele două discuri este creată cu un microkeratom similar celui folosit în chirurgia refractivă şi astfel este de foarte bună calitate optică.

Evolutivitatea.

In general se admite ca este o efectiune bilaterala progresiva dar cum va evolua fiecare caz sau chiar un ochi este dificil de prevazut. Riscul de evolutivitate este categoric mai mare daca maladia s-a manifestat de la varste tinere in specila copilarie sau adolescenta. Practic dupa varsta de 45-50 de ani evolutia inceteaza. De asemenea existenta unui ochi cu un stadiu avansat nu reprezinta o certitudine ca si celalalt ochi va progresa. Deseori intalnim pacienti la care un ochi este extrem de evoluat iar celalalt are o vedere buna si este intr-un stadiu incipient. Din aceasta cauza este dificil de evaluat si diferitele tehnici terapeutice propuse pentru stoparea evolutiei bolii. Singura solutie demonstrata clinic ca poate bloca sau intarzia evolutia este crosslinkingul

Crosslinkingul

Crosslinkingul corneean este o tehnica terapeutica prin care se formeaza noi legaturi covalente intre moleculele de colagen corneean astfel incat rezistenta corneei creste cu aproximativ 300%. Tehnica folosita actualmente se bazeaza pe imbibarea corneei cu riboflavina si expunerea la o radiatie ultravioleta (UV) S-au pus foarte mari sperante in crosslinking. Ar trebui toti pacientii cu keratoconus sa urmeze aceasta procedura? Unii doctori considera ca da. Altii se raporteaza la evolutivitate. Daca pacientul are peste 45 de ani probabil ca nu mai are nevoie datorita unui crosslinking natural (lumina UV pe care or primim in fiecare zi). Daca exista semne de progresie atunci foarte probabil procedura ar trebui aplicata. Cum se stabileste ca un pacient evolueaza? Probabil cel mai corect ar fi sa faca examinari cu topografie corneeana la fiecare 6 luni macar pana la 45 de ani.

Ce trebuie sa astepte pacientul de la crosslinking? In primul rand o stopare a evolutiei. Este foarte putin probabil ca vederea sa se imbunatateasca semnificativ numai prin crosslinking deoarece deformarea data de con nu se micsoreaza semnificativ. Deci daca boala este foarte avansata chiar daca evolutia este stopata vederea s-ar putea sa nu fie suficienta si sa fie nevoie de un tranplant daca alte solutii terapeutice de imbunatatire a vederii nu au dat rezultat

Metode de imbunatatire a vederii

Depinde de stadiul bolii: in fazele incipiente corectia cu ochelari este suficienta. In lupta pentru o vedere cat mai buna principalul mijloc terapeutic il reprezinta lentilele de contact rigide. Practic odata pus diagnosticul de keratoconus pacientul ar trebui sa se obisnuiasca cu ideea ca foarte probabil va purta lentile de contact rigide daca vrea sa vada bine. Acuitatea vizuala la pacientii cu keratoconus este masiv influentata de astigmatismul neregulat (curbura corneeana neregulata, in special a fetei anterioare a corneei) Prin asezarea unei lentile de contact rigide, stratul de lacrimi de sub aceasta lentila compenseaza neregularitatile fetei anterioare a corneei astfel incat fata anterioara a lentilei, perfect regulata devine primul strat al complexului lentila-cornee, anuland alterarile optice produse de conul corneean. Rolul medicului consta in prescrierea unor lentile perfect adaptate fiecarui caz astfel incat pacientul sale tolereze toata ziua si sa nu aiba complicatii

1. Lentilele de contact –

reprezinta metoda terapeutica de electie la 90% din cazurile de keratoconus. Tipul de lentile de contact depinde de stadiul afectiunii: initial sunt adecvate lentilele torice moi. Pe masura ce boala evolueaza sunt necesare lentile rigide gaz permeabile.

Complicatii posibile ale lentilelor de contact: eroziuni corneene, cicatrici apicale, neovascularizatie prin hipoxia indusa. Sunt generate in special de utilizarea unor lentile de contact insuficient de bine adaptate aspectului neregulat al corneei. Primele dovezi asupra unui potential risc ale lentilelor de contact rigide au aparut cand studiind in India o populatie cu incidenta mare de keratoconus (dar unde nu erau purtate lentile de contact) s-a observat ca opacitaile corneene erau mult mai reduse decat la populatii europene purtatoare de lentile de contact. Plecand de aici o serie de cercetatori si in special Paul Rose au dezvoltat lentile de contact special adaptate pentru pacientii cu keratoconus (asa numitele lentile Rose K), imbunatatind foarte mult calitatea imaginii si toleranta acestor lentile. Clinica noastra poseda un set de lentile de proba Rose K si prescriptia de lentile se face pe baza acestora, lentilele definifive fiind comandate in UK, de la cel mai important prodcator de lentile rigide.

Chiar si pacientii operati cu transplant corneean, indiferent de tehnica utilizata vor fi foarte probabil utilizatori de lentile de contact rigide, acestea imbunatatind mult calitatea acuitatii vizuale.

2. Segmente intracorneene –

reprezinta o tehnica minim invaziva prin care se reduc neregularitatile suprafetei corneene si curbura corneei cu ajutorul unor segmente de cerc din PMMA care se introduc in stroma corneana la distanta de zona optica.

Procedura are urmatoarele obiective:

  • adaptarea cu lentile de contact a pacientilor care nu le mai tolereaza cauza neregularitatilor fetei anterioare a corneei ;
  • intarzierea sau oprirea progresiei bolii (parerile difera asupra eficientei segmentelor in blocarea sau incetinirea progresiei);
  • prevenirea nevoii de transplant de cornee

Avantajele metodei : perfect reversibila, bine tolerata, segmentele pot fie schimbate sau scoase daca rezultatele nu sunt multumitoare, pacientul revenind practic la situatia de dinaintea insertiei segmentelor

Oferta Ophtamax pentru keratoconus

Consta in examene clinice si topografie corneeana pentru diagnosticarea si monitorizarea keratoconusului. Pentru cazurile cu indicatie oferim tratament de crosslinking cu Riboflavina. Cu ajutorul sistemului de topografie asiguram adaptarea de lentile de contact rigide Rose K. Speram ca in curand sa incepem implantarea de segmente intracorneene si sa obtinem certificarea pentru utilizarea corneei umane si sa putem incepe transplantele de cornee in clinica.

admin

Politica de confidentialitate!

Site-ul nostru foloseste cookie-uri pentru optimizarea continutului si imbunatatirea performantei platformei. Continuarea navigarii constituie acceptul dumneavoastra ca pagina noastra web sa poata seta fisiere de tip cookie in browserul dumneavoastra. Pentru informatii suplimentare, setari si retragerea acceptului, va rugam sa accesati pagina Politica Cookies.